
Grafenul
a fost descoperit în Marea Britanie în urmă cu doar şapte ani. Anul
trecut, le-a adus cercetătorilor de la Universitatea Manchester Premiul
Nobel pentru fizică, iar săptămâna aceasta cancelarul George Osborne a
promis 50 milioane de lire sterline pentru dezvoltarea de tehnologii care să se bazeze pe “această substanţă super puternică”.
Grafenul este realizat prin exfolierea şi procesarea chimică a grafitului, materialul ieftin folosit la creioane.
La fiecare câteva luni oamenii de ştiinţă descoperă modalităţi noi şi
mai ieftine de prelucrare în masă a grafenului, aşa că unii experţi
cred că până la urmă va ajunge să coste mai puţin de 4 lire jumătate de kilogram.
Dar oare grafenul este substanţa-minune a secolului 21?
Pentru un material atât de promiţător are o structură chimică incredibil de simplă. O foaie de grafen este alcătuită dintr-un singur strat de atomi de carbon, dispuşi într-o reţea hexagonală, având o structură rigidă.
Acest lucru face grafenul să fie cel mai subţire material realizat vreodată. Pentru a atinge o grosime totală de un milimetru sunt necesare 3 milioane de straturi de grafen alăturate. Din cauza subţirimii lor foile de grafen luate separat sunt transparente.
De asemenea, este şi materialul cu cea mai mare rezistenţă mecanică
cunoscut de omenire. Potrivit unui calcul, pentru a trece prin acea
foaie de grafen, un elefant ar trebui să se exercite o forţă incredibil
de mare, balansându-se cât mai tare. În ciuda rezitenţei sale,
grafenul este şi extrem de flexibil şi poate fi întins cu aproximativ
20% mai mult fără a suferi o daună. Este de asemenea un conducător de
electricitate superb, cu mult mai bun decât cuprul folosit în mod
tradiţional la cablare, şi este cel mai bun conducător de căldură de
pe planetă.
Dar poate cea mai remarcabilă proprietate a grafenului este originea sa.
Grafenul este format din grafit, iar un creion de plumb este alcătuit
din milioane de straturi de grafen. Aceste straturi sunt “alipite”
uşor între ele, de aceea alunecă unul de pe celălalt atunci când un
creion este mişcat de-a lungul foii de hârtie. Descoperirea
grafenului a declanşat un boom pentru ştiinţa materialelor. Anul
trecut existau 3000 de lucrări de cercetare asupra proprietăţilor sale
şi 400 de cereri de brevet. Industria electronicelor este convinsă că
grafenul va duce la realizarea gadgeturilor care vor face ca iPhone şi
Kindle să pară nişte jucării din epoca trenurilor cu aburi.
Ecranele
moderne cu touchscreen folosesc oxid de staniu şi indiu, o substanţă
care este transparentă dar care poartă curenţi electrici. Dar acest
oxid de staniu şi indiu este scump, şi gadgeturile realizate din
această substanţă se sparg uşor atunci când sunt scăpate din mână. Înlocuirea
oxidului de staniu şi indiu cu anumiţi compuşi pe bază de grafen ar
putea permite dezvoltarea ecranelor pentru calculatoare şi televizoare
flexibile şi subţiri ca o foaie de hârtie. Cercetătorii din Coreea de Sud au proiectat un ecran cu atingere flexibil de 63,5 centimetri folosind grafenul.
Alţi cercetători privesc în viitor la multe modalităţi de a folosi grafenul în medicină.
De asemenea, este considerat ca fiind o alternativă la caroseria din fibră de carbon a ambarcaţiunilor şi bicicletelor. Iar grafenul în componenţa cauciucurilor le-ar face mult mai puternice.
Unii
chiar susţin că materialul va înlocui siliciul din componenţa
cipurilor calculatoarelor. În viitor un card de credit realizat din
grafen ar putea stoca la fel de multe informaţii ca şi calculatoarele
actuale.
Însă există şi unele probleme în folosirea grafenului.
Este atât de bun conducător de electricitate încât transformarea lui
în dispozitive precum tranzistorii s-a dovedit problematică. La
începutul anului acesta IBM a recunoscut că „este dificil să ne
imaginăm” ca grafenul va înlocui siliciul în microcipuri.
Experţii însă au încredere în acest material şi sunt dispuşi să urmeze calea în continuare. „Vorbim
despre un număr impresionant de proprietăţi unice combinate într-un
singur material, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum. De aceea există atât de mulţi cercetători care lucrează la analiza acestuia”, au adăugat aceştia.
sursa: inesi.blogspot.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu