Măsurile adoptate de Guvernul Ponta în ultimele luni ale anului 2013,
măsuri menite să echilibreze finanţele publice într-un an cu două runde
electorale, vor scumpi viaţa românilor şi vor afecta în egală măsură
mediul de afaceri.
Majorarea salariului minim se traduce prin amenzi mai mari, noua metodă
de calcul a accizelor ar putea duce la scumpirea carburanţilor,
alcoolului şi tutunului, iar impozite precum "taxa de stâlp" ar putea
crea reacţii în lanţ ce par a fi neglijate de guvernanţi.
Unele dintre cele mai semnificative majorări de taxe au fost operate în
sectorul transporturilor, unde au fost scumpite biletele de călătorie
sau au fost propuse taxe mai mari, proiectele aflându-se în dezbatere la
ora actuală.
Scumpirea carburanţilor
Cu toate că executivul a decis să amâne cu trei luni introducerea
accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburant, schimbarea
metodei de calcul a accizelor, prin indexarea cu inflaţia, va duce la
majorarea nivelului acestora începând cu ianuarie 2014.
Noua metodologie de calcul adoptată de guvern se aplică doar în situaţia
în care cursul de schimb este mai mic decât cel din anul anterior, cum
s-a întâmplat în 2013, când cursul de la 1 octombrie a fost de 4,4485 de
lei pe euro, în scădere cu 1,6% faţă de rata de schimb de anul trecut,
de 4,5223 lei/euro.
Prin urmare, în 2014, cursul de schimb la care se vor transforma
accizele din euro în lei va fi cel din 2012, ajustat cu rata inflaţiei,
respectiv 4,7380 lei/euro (4,5223 lei/euro, cursul afişat de BCE la
începutul lunii octombrie 2012, actualizat cu o rată a inflaţiei de
4,77%, respectiv rata inflaţiei de la finele lunii septembrie), potrivit
calculelor Consiliului Fiscal.
Astfel, la un preţ mediu de 5,85 de lei pe litru de benzină, un şofer ar
putea scoate din buzunar cu 7,6 bani în plus începând din 2014, dacă
scumpirea accizelor va fi transferată în preţul carburanţilor, reiese
din calculele gândul. În cazul motorinei, majorarea ar putea fi de circa
6,4 bani pe litru, dacă luăm în calcul un preţ mediu de 5,95 de lei pe
litru. Estimarea s-a făcut ţinându-se cont de faptul că accizele
reprezintă 28% din preţul benzinei, respectiv 23% din preţul benzinei.
Schimbarea modului de calcul a accizelor va duce la încasări
suplimentare de 1,1 miliarde de lei, circa 247,1 milioane de euro, la
bugetul de stat, se arată în raportul legii bugetului.
Acciza de 7 eurocenţi pe litru, amânată cu trei luni
Guvernul a decis să amâne cu trei luni introducerea accizei suplimentare
de 7 eurocenţi la carburanţi, după ce preşedintele Traian Băsescu a
anunţat că nu va promulga legea bugetului de stat dacă nu se renunţă la
această măsură.
Premierul Victor Ponta arăta că cetăţenii nu vor fi afectaţi de aceste
majorări ale accizelor deoarece contextul internaţional este unul
favorabil. Mai exact, cotaţiile petrolului, o componentă importantă a
preţului carburanţilor, sunt în scădere.
"Nu va creşte preţul la benzină pentru că avem un context economic
favorabil pe bursele mondiale. Preţul combustibilului va scădea în mod
semnificativ. Cred că impactul pentru cetăţeanul care merge şi pune
benzină la pompă nu va exista", a explicat Ponta.
Preşedintele Traian Băsescu l-a contrazis însă pe premier, măsura fiind
motivul invocat de şeful statului pentru a nu semna memorandumului cu
Fondul Monetar Internaţional.
"Prin renunţarea la introducerea accizei de 52-55 de bani resursele
trebuie tăiate de la excesul de repartizare bugetară de al domnul
ministru Dragnea şi din rezerve plantate în diverse locuri, dar în mod
deosebit la dobânzi", a arătat preşedintele în urma unei discuţii de 45
de minute avute cu premierul Victor Ponta.
Taxa pe stâlp, venituri de 0,5 miliarde de lei
Din taxa pe "stâlp", respectiv impozitul pe construcţiile speciale,
Guvernul estimează că va încasa anul viitor 488 de milioane de lei
(109,6 milioane de euro).
Calculele executivului par a fi însă contrazise de cifrele înainte de
mediul privat. Fondul Proprietatea (FP) estimează că statul va încasa
anul viitor din taxa pe construcţii speciale între 700 şi 900 de
milioane de lei numai de la companiile unde Fondul este acţionar, mai
exact OMV Petrom (18,99%), Hidroelectrica (19,94%), Romgaz (14,99%),
Nuclearelectrica (9,72%) Transgaz (14,98%), Transelectrica (13,49%),
Conpet (29,7%), GDF Suez Energy România (12%).
Consiliul Fiscal anticipează de asemenea un impact mai mare al
impozitului de 1,5% pe constucţiile speciale, categorie în care intră
construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de
transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nucleare,
construcţii pentru transportul energiei electrice, baraje, piste şi
platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare -
descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea
sterilului, heleştee, iazuri, bazine, infrastructură transport
feroviar, infrastructură drumuri şi linii şi cabluri aeriene de
telecomunicaţii.
Măsura a fost dur criticată de mediul privat. Consiliului Investitorilor
Străini (FIC) a precizat că măsura va afecta atât plătitorul direct din
sectoare precum energie, telecomunicaţii, utilităţi, transport sau
infrastructură, dar şi pe consumatorul final şi ar putea duce totodată
la eşecul unor viitoare privatizări.
Noua taxă i-a nemulţumit şi pe liderii locali care au cerut guvernului
ca aceasta să fie vărsată la bugetele locale, cum se întâmplă spre
exemplu cu impozitul pe clădiri.
Impozitul forfetar
Barurile şi cafenelele din centrul Capitalei sau cele din marile oraşe
din ţară ar urma să plătească, în funcţie de suprafaţă, un impozit
forfetar cuprins între 1.500 şi 3.400 de euro pe an, în timp ce în
localurile din oraşele care nu sunt municipii taxa variază între 310
euro şi 2.000 de euro, reiese din normele de aplicare ale noii forme de
impozitare.
Impozitul forfetar ar urma să intre în vigoare în 2014, în situaţia în
care proiectul de lege iniţiat de guvern va fi aprobat de Parlament.
Totodată, proprietarii de hoteluri de patru şi de cinci stele din
Bucureşti ar urma să achite un impozit forfetar cuprins între 468 şi 891
de lei pe loc de cazare. La un hotel de trei stele din Cluj, spre
exemplu, impozitul propus este cuprins între 205 şi 244 lei, iar la o
unitate de una sau de două stele situată într-o staţiune montană suma
este de circa 120 lei. Totodată, taxa pentru o pensiune este cu 20% mai
mică decât cea percepută în cazul hotelurilor.
Proprietarul unui restaurant cu o suprafaţă de 150 de metri pătraţi din
centrul Capitalei va plăti de la începutul anului viitor un impozit
forfetar de 17.136 de lei pe an (3.900 de euro), în timp ce pentru o
shaormerie de peste 50 de metri pătraţi se vor achita cel puţin 12.474
de lei (2.835 de euro).
O spălătorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de
circa 200 de metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un
impozit forfetar de 18.000 de lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei, mai
reiese din normele de aplicare.
Amenzi mai mari
Majorarea salariului minim, de la 800 de lei pe lună, la 900 de lei, în
două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014, îi va obliga pe şoferii care
încalcă regulile de circulaţie să plătească amenzi mai mari cu până la
1.200 de lei, chiar din prima zi a noului an.
Un punct de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim brut pe
economie. Astfel, în perioada ianuarie-iunie, un punct de amendă va
reprezenta echivalentul a 85 de lei, iar de la începutul lunii iulie,
acesta va creşte la 90 de lei, faţă de 80 la finele lui 2013.
Prin urmare, pentru depăşirea limitei de viteză cu 51 până la 60 de
kilometri pe oră, abatere pentru care se pot acorda între 9 şi 20 de
puncte amendă, un şofer va fi sancţionat în 2014 cu amenzi cuprinse
între 765 de lei şi 1.700 de lei, faţă de 720 - 1.600 de lei în 2013.
Începând cu jumătatea anului, amenzile se vor situa între 810 lei şi
1.800 de lei.
Depăşirea limitei de viteză cu peste 60 de kilometri pe oră implică
sancţiuni cuprinse între 21 şi 50 de puncte amendă, respectiv între
1.785 de lei şi 4.250 de lei de la 1 ianuarie şi între 1.890 de lei şi
4.500 de lei începând cu 1 iulie 2014, reiese din prevederile celui mai
recent proiect al Codului Rutier.
Totodată, amenda maximă pe care o poate lua un şofer se va majora de la
9.600 de lei (în cazul în care depăşirea vitezei legale cu mai mult de
60 de kilometri pe oră se soldează cu un accident rutier urmat exclusiv
de paguime materiale, iar şoferului i se aplică 120 de punct de
penalizare), la 10.200 în primele şase luni ale anului, respectiv 10.800
de lei după 1 iulie.
În urma majorării salariului minim, încasările la buget se vor majora cu
circa 344 de milioane de lei, echivalentul a 77,3 milioane de euro,
reiese din calculele executivului.
Peste 800.000 de salariaţi vor beneficia din ianuarie 2014 de majorarea
salariului minim brut pe ţară de la 800 la 850 de lei, dintre care mai
puţin de o treime sunt din sectorul bugetar, iar majorarea cu încă 50 de
lei se va aplica din iulie pentru 966.405 de angajaţi, potrivit datelor
Ministerului Muncii.
Primarii nu mai au restricţii pentru majorarea impozitelor locale
Guvernul a eliminat din Codul Fiscal limitarea de 20% a plafonului până
la care administraţiile locale pot majora taxele şi impozitele locale
pentru persoanele fizice, acesta fiind menţinut doar pentru persoanele
juridice.
"Având în vedere dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi
creşterea autonomiei locale în luarea deciziilor, ca măsură de protecţie
a mediului de afaceri, limita maximă a cotelor adiţionale de 20% a fost
menţinută numai pentru persoanele juridice", se arată în ordonanţa de
guvern publicată la jumătatea lunii noiembrie de Ministerul Finanţelor
Publice (MFP).
Chiar şi aşa, cei mai mulţi lideri locali au ales să majoreze impozitele
doar cu rata inflaţiei. În Vaslui, spre exemplu, impozitele locale
pentru clădiri şi terenuri vor fi majorate cu 16% în 2014. Primăria
Vaslui a încasat în 2013 în jur de 23 de milioane de lei, potrivit
Mediafax.
Scumpiri la metrou
Bucureştenii care circulă cu metroul vor plăti cu până la 33% în plus pe
transport, potrivit unui proiect de ordin al ministrului
Transporturilor privind aprobarea tarifelor la călătoria cu metroul.
Astfel, preţul cartelei cu două călătorii va urca de la 4 lei la 5 lei.
Cartela cu 10 călătorii va costa 20 de lei, faţă de 15 în prezent.
Tarifele abonamentelor lunare cu 62 de călătorii, respectiv cu un număr
nelimitat de călătorii se vor majora cu 15 lei, la 65 de lei, respectiv
75 de lei.
Abonamentul săptămânal cu număr nelimitat de călătorii se va scumpi cu 5
lei, la 25 de lei, în timp ce pentru un abonament de o zi, bucureştenii
vor scoate din buzunar 8 lei, faţă de 6 lei în prezent.
Ultima scumpire a călătoriilor cu metroul a avut loc în vara lui 2012,
când cartelele cu 10 călătorii s-au scumpit cu 50%, de la 10 la 15 lei.
Practic, faţă de nivelul din 2012, preţul călătoriilor cu metroul s-a
dublat, în condiţiile în care Metrorex primeşte subvenţie de la stat.
Subvenţiile pentru transportul de călători cu metroul au fost majorate
pentru anul viitor cu 6,3%, faţă de nivelul din acest an, de la 328,3
milioane de lei (circa 73,7 milioane de euro) la 349 de milioane de lei
(78,4 milioane de euro), potrivit bugetului aprobat de Guvern.
Mersul cu trenul a devenit de asemenea mai scump la finele lui 2013,
când preţul biletelor au fost majorate cu până la 10% prin ordin al
conducerii Ministerului Transporturilor.
Astfel, dacă pentru rutele scurte (parcurse de trenurile Regio),
creşterea s-a făcut prin rotunjirea tarifului la 50 bani sau la leu,
prin majorări cu valori cuprinse între 10 bani şi 50 bani, pentru rutele
lungi, la trenurile InterRegio (IR) scumpirea a fost de până la 10%.
Rovinieta s-ar putea scumpi cu peste 60%
Rovinieta se va scumpi cu până la 66%, potrivit unui proiect de
modificare a legislaţiei privind tarifele de utilizare a infrastructurii
rutiere, iniţiat de Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi
investiţii străine la finele lunii septembrie şi aflat în consultare
interministerială.
Astfel, şoferii de autoturisme vor plăti 5 euro pentru o rovinietă
valabilă 7 zile, 10 euro pentru cea valabilă 30 de zile şi 32 de euro
pentru rovinieta valabilă un an, faţă de 3, 7 respectiv 28 de euro în
prezent.
Taxa de drum va fi ceva mai mică pe anumite perioade de valabilitate în
cazul vehiculelor de transport marfă şi persoane, reiese din proiect.
Spre exemplu, pentru vehiculele de transport marfă de până la 2,5 tone,
tarifele pentru 7 zile şi 12 luni cresc de la 6 la 7 euro, respectiv de
la 96 la 100 euro, dar scad în cazul intervalului de 30 zile, de la 16
euro la 14 euro.
sursa:www.gandul.info
Amatorii de senzaţii tari pot participa la cel mai tare maraton de pe Pământ: “Maratonul nisipurilor” sau “Marathon des Sables”
(denumirea sa originală în limba franceză). Acesta are loc timp de 10
zile, în fiecare an, prin deşertul Marocului. Totuşi, nu este clar dacă
competitorii se concurează între ei pentru a vedea cine trece primul
linia de sosire sau pentru a vedea a cui corp se va mumifica cel mai
repede…căci în mod inevitabil orice participant poate muri ca urmare a
deshidratării complete în urma traversării unui deşert al naibii de
greu.
Unul
dintre motivele pentru care preşedinţia a respins documentul la
promulgare a fost exprimarea neclară în ceea ce priveşte definirea
persoanelor cărora li se aplică prevederile legii.
În
agricultura locală 1,1 milioane de persoane fizice exploatează 4,9 mil.
hectare, în timp ce alte 22.000 de firme au în portofoliu alte 4,7 mil.
hectare.
Exista
realitati palpabile, dar inexplicabile ori voit ignorate, deoarece a
cunoaste adevarul despre ele ar rascoli din temelii mari teorii
stiintifice si chiar cunoasterea a ceea ce suntem astazi. De aceea, in
cele ce urmeaza ne limitam la a prezenta zece dintre cele mai mari
enigme legate de spatiul românesc – descoperiri absolut socante si
incredibile, insa... unele dintre ele chiar recunoscute ca atare de
cercetatori si oameni de stiinta de pe mapamond. De ce nu se vorbeste
despre ele asa cum s-ar cuveni? Aici este o cu totul alta problema.
Asadar, cine va dori sa creada va crede, cine nu, poate sa ia in seama
doar cu titlu informativ aspecte referitoare la unele dintre aceste
„minuni”.
