La zece ani de la prima tentativă de a începe lucrările la Autostrada
Comarnic-Braşov, cunoscută ca Autostrada Zăpezii, guvernul speră să bată
palma cu constructorul care să execute cei 58 de kilometri spre munte
pe care să se circule începând cu 2017. Acesta este ultimul termen
stabilit de autorităţile de la Bucureşti pentru finalizarea lucrărilor,
deşi iniţial premierul Victor Ponta promisese 2016 ca dată-limită, în
cazul nerespectării susţinând că nu va mai candida la alegerile
parlamentare. "Dacă nu e gata până în 2016 nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Braşov şi cu Piteşti-Craiova", spunea premierul la începutul acestui an.
Mai mult, proiectul ar mai putea suferi modificări, deşi în acest an traseul a mai fost modificat o dată în cadrul negocierilor dintre autorităţi şi firmele preselectate.
Termenul estimat pentru atribuirea şi semnarea contractului de concesiune de lucrări publice este decembrie 2013. Termenul estimat pentru finalizarea Autostrăzii Bucureşti-Braşov, Tronsonul Comarnic-Braşov este 2017", se arată într-un răspuns primit de gândul de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Valoarea estimată pentru acest tronson este de aproape 1,2 miliarde de euro, iar pentru demararea lucrărilor anul viitor, guvernul a convenit cu reprezentanţii FMI o finanţare de 600 de milioane de lei , echivalentul a 134 de milioane de euro, prevăzută în proiectul Bugetului de stat pe 2014.
„Cele 600 de milioane lei, stabilite a fi acordate prin bugetul pe anul 2014 pentru demararea acestui proiect, reprezintă un succes de etapă, care mă face încrezător că ne aflăm pe drumul cel bun. Trebuie să ştiţi că nu a fost deloc simplu să-i convig pe reprezentanţii misiunii FMI de necesitatea stringentă a asigurării finanţării pentru acest obiectiv strategic pentru România”, a declarat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, în urmă cu câteva zile. În opinia lui, în prezent „mingea se află în terenul Ministerului Marilor Proiecte”, exprimându-şi speranţa că la sfârşitul lunii noiembrie, ministrul Dan Şova să semneze contractul cu câştigătorul licitaţiei.
Autostrada va avea 18 tuneluri şi 54 de poduri, pasaje şi viaducte
Autostrada Comarnic-Braşov va avea o lungime de 58 de kilometri, potrivit studiului de fezabilitate, datele tehnice ale proiectului putând fi modificate "în vederea optimizării proiectului".
"Datele tehnice, la faza de proiectare a Studiului de Fezabilitate pentru proiectul Autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov sunt: lungimea - 58 km; partea carosabilă - 2 x (2 x 3,50 m) şi 2 x (2 x 3,75 m); benzi de staţionare de urgenţă - 2 x 2,50 m; poduri, pasaje şi viaducte pe autostradă - 54 şi tuneluri - 18. Precizăm că în cadrul procedurii de dialog competitiv, specificaţiile tehnice au constituit obiect al dialogului cu posibilitatea de a fi modificate -în vederea optimizării proiectului-, urmând ca o parte din acestea să facă obiectul ofertelor finale", se arată în răspunsul CNADNR.
De altfel, traseul iniţial a fost modificat, în septembrie gândul dezvăluind că autostrada nu va mai trece "aproape de mijlocul oraşului Buşteni", adoptându-se varianta construirii a aproximativ 10 kilometri de tunel, după cum a explicat atunci directorul general al CNADNR, Narcis Neaga.
„După săptămâni de negociere în cadrul perioadei de dialog competitiv am convenit modificarea traseului autostrăzii Comarnic-Braşov. Studiul de fezabilitate era făcut în 2002, iar la acea dată Buşteniul nu avea dezvoltarea de acum. Dacă am fi respectat traseul din studiul de fezabilitate, autostrada ar fi trecut practic prin mijlocul localităţii Buşteni”, a declarat pentru gândul directorul general al CNADNR.
Cum se finanţează proiectul
Fondurile necesare pentru exproprierea şi trecerea în proprietatea statului a imobilelor aferente autostrăzii Comarnic-Braşov vor fi asigurate de la bugetul de stat. Proiectarea şi construirea autostrăzii vor fi finanţate prin fonduri atrase de viitorul concesionar. În perioada de operare şi întreţinere a autostrăzii (26 de ani), viitorul concesionar îşi va recupera costurile privind proiectarea şi construirea autostrăzii prin "plăţi de disponibilitate" efectuate de CNADNR.
"Plăţile de disponibilitate vor fi supuse unor deduceri în cazul în care autostrada nu este disponibilă sau nu este operată şi întreţinută la anumite standarde de performanţă", au explicat reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi.
Premierul Victor Ponta a anunţat, în februarie, că sectorul de autostradă concesionat va fi taxat. "Cei care fac această concesiune vor pune barieră şi vor pune taxă", a spus Victor Ponta.
Nouă luni de negocieri
Pentru tronsonul de autostradă Comarnic - Braşov ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv au fost depuse în februarie, pe listă fiind înscrise compania China Communications Construction şi asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci - Strabag - Aktor şi Impregilo - Salini.
La începerea etapei dialogului competitiv, în perioada mai-iunie, China Communications Construction şi-a anunţat retragerea din cursă.
În decembrie, după nouă luni de negocieri, Compania Naţională de Autostrăzi promite că va desemna câştigătorul, adică firma care va trebui să aducă finanţare şi să construiască autostrada Comarnic-Braşov.
Gândul a scris anul trecut că în documentaţia de selectare a consultantului pentru autostrada Comarnic-Braşov au fost trecute printre cerinţe un autoturism 25-30.000 euro şi 30-40.000 euro pentru instruirea angajaţilor CNADNR. După ancheta din gândul, procedura de selecţie a consultantului a fost anulată, spre sfârşitul anului trecut. Ulterior, CNADNR a anunţat lansarea procedurii de atribuire pentru concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov.
Cum au eşuat încercările de concesionare din 2004 până acum
În 2004 a eşuat prima tentativă de construire prin concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov. Guvernul Năstase selectase firma Vinci pentru construcţia acestui tronson, dar şi pentru segmentele Bucureşti-Ploieşti şi Predeal -Braşov. Draftul proiectului era gata, dar Comisia Europeană s-a opus, nefiind de acord cu modul în care au fost selectaţi viitorii concesionari şi precizând că legislaţia privind parteneriatul public-privat trebuie refăcută.
O altă încercare pentru găsirea unui concesionar a avut loc în 2010. Ministrul Transporturilor, la acea vreme, Radu Berceanu, preşedintele grupului francez Vinci si un reprezentant al companiei elene Aktor semnaseră la începutul anului 2010 contractul de concesiune pentru tronsonul de autostradă Comarnic-Brasov, proiectul urmând să fie finalizat pănă in ianuarie 2014.
Consorţiul Vinci-Aktor a renunţat însă în aprilie 2010 la contractul de construcţie în concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, în valoare de 1,5 miliarde de euro, invocând clauze contractuale. În fapt, consorţiul nu reuşise să strângă banii necesari lucrării. Tronsonul avea atunci ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.
sursa: gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu