Procurorul general i-a scris lui Traian Basescu sa nu promulge modificarile la Codul Penal
Procurorul
general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a declarat joi ca i-a transmis o
scrisoare presedintelui Traian Basescu in care a recomandat sa nu
promulge proiectul de lege cu modificarile aduse Codului Penal,
prezentand si argumentele de natura juridica pentru aceasta solicitare,
transmite Mediafax.
Tiberiu Nitu a spus ca a explicat
in scrisoarea trimisa presedintelui Traian Basescu efectele pe care le
au modificarile aduse Codului Penal.
Procurorul general al
Romaniei precizat ca scrisoarea are patru pagini si in aceasta sunt
argumente de natura juridica care vizeaza implementarea modificarilor la
Codul Penal.
Nitu a mai spus ca a ales sa comunice institutional, scrisoarea fiind transmisa presedintelui in cursul saptamanii trecute.
Camera
Deputatilor a aprobat, in 10 decembrie, mai multe modificari la Codul
Penal. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost
scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. In
aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal
respins de Senat in octombrie 2012, prin care se schimba articolul
privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor
publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi
suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie
publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a
intocmit raportul cu o seara inainte, in aceeasi sedinta controversata
in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.
Modificarile
au fost contestate puternic de Traian Basescu, care a declarat ca va
retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii
sunt scosi din categoria functionarilor publici. Seful statului a mai
spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt
"dramatice" si "darama zece ani de munca si activitate a institutiilor
anticoruptie" precum DNA sau ANI.
Reactia lui Basescu nu a fost
singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma
modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata
pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa
fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar
putea fi pusi in libertate.
La randul sau, presedintele Agentiei
Nationale de Integritate, Horia Georgescu, a sustinea ca, in urma
modificarilor, "se va crea o super-imunitate", iar "istoricul de cazuri
al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati".
Si
CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a
primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei
Deputatilor a precizat, in 12 decembrie, intr-un comunicat, ca nu avea
obligatia sa ceara avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite,
Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si
reprezentantii a numeroase organizatii neguvernamentale au criticat si
ei amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati.
Mai mult
decat atat, chiar si instanta suprema a intervenit in urma
modificarilor aprobate de Camera Deputatilor, sesizand, in 12 decembrie,
Curtea Constitutionala cu privire la acestea.
Si PDL a depus, in
aceeasi zi, la Curtea Constitutionala, doua sesizari in legatura cu
modificarile adoptate de deputati la Codul Penal, una vizand definirea
functionarului public si cealalta referindu-se la conflictul de
interese.
Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Justitiei
si ai Parchetului general al Romaniei nu s-au remarcat in contestarea
modificarilor aduse Codului penal.
Procurorul general Tiberiu
Nitu declara, pentru MEDIAFAX, ca institutiei pe care o conduce nu i s-a
cerut un punct de vedere cu privire la modificarile aduse Codului
Penal. "Nu ni s-a cerut un punct de vedere cu privire la acest
modificari ale Codului Penal. Nici nu era necesar acest lucru", spunea
atunci Nitu, care nu a dorit sa comenteze efectele pe care le-ar putea
avea modificarile aduse Codului Penal.
Si reactia ministrului
Justitiei, Robert Cazanciuc, a intaziat sa apara. La doua zile dupa
declansarea scandalului, el i-a invitat la o discutie, in 12 decembrie,
pe Valeriu Zgonea si pe reprezentantii comisiei juridice a Camerei
Deputatilor, singurii care au dat curs invitatiei fiind cei din urma.
Imediat dupa intalnire, care a avut loc in 13 decembrie, Cazanciuc s-a
limitat in a spune ca au fost prezentate, in cadrul intalnirii,
"argumentele unor solutii din Codul penal" si motivele pentru care au
fost alese acestea la elaborarea Codului.
"A fost o intalnire in
care, impreuna cu colegii mei, am prezentat argumentele unor solutii din
Codul penal, de ce s-au ales anumite solutii atunci cand s-a elaborat
Codul penal, pentru a fi avute in vedere la deciziile viitoare", a spus
Cazanciuc.
Intrebat daca, dupa parerea lui, ar trebui ca
parlamentarii sa ramana functionari publici, ministrul Justitiei a spus
ca "e o discutie care poate fi facuta in ce masura parlamentarul este
sau nu este functionar public". "Exista notiuni diferite in sens civil
si in sens penal. Cred ca si aici ar trebui sa asteptam decizia Curtii",
a explicat Cazanciuc.
Ministrul Justitiei a adaugat ca nu vrea sa introduca in spatiul public notiuni sau aprecieri care sa nu aduca clarificari.
sursa: hotnews.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu